PE AICI NU SE TRECE

 

Acum aproape 100 de ani,în oraşul Mărăşeşti a avut loc cea mai importantă bătălie a primului Război Mondial.În inima românilor,această bătălie are un loc special datorită eroismului de care au dat dovadă ostaşii români şi a faptelor de arme ale subl. Ec.Teodoroiu,căpitanului Grigore Ignat, gen.Eremia Grigorescu,a copilului Măriuca Zaharia dar mai ales datorită legendarei expresii „Pe aci nu se trece!”Bătălia rămâne o piatră de hotar a istoriei pentru eroismul de care au dat dovadă soldaţii români. Maria Zaharia,cunoscută şi ca Măriuca Zaharia(1905 -1917),a fost o fetiţă de 12 ani căzută eroic în luptele de la Mărăşeşti din Primul Război Mondial. Născută la Pădureni,în 1905, Măriuca avea doar 12 ani în anul 1917,fetiţa locuia cu bunicul său în satul Haret,aproape de locul confruntărilor militare.În livada bunicului ei,Ion Zaharia,armata română crease un post de observaţie al trupelor româneşti,care oferea o panoramă asupra a tot ceea ce se întâmpla pe front.”Vreau să fac şi eu ceva pentru ţara mea”,le-a spus fetiţa comandanţilor armatei române,uluiţi de faptul că un copil face munca unui soldat.Iar informaţiile oferite de Măriuca s-au dovedit preţioase,din moment ce a fost blocată înaintarea trupelor germane.Fetiţa a fost doborâtă în urma unei explozii.În cinstea sacrificiul făcut, trupul neînsufleţit al Măriuca Zaharia a fost depus în Mausoleul Mărăşeşti,printre alţi mari eroi ai acelor lupte,iar în faţă şcolii din Haret s-a ridicat un monument închinat faptelor ei din anul 1917,însă din păcate nici o lecţie de istorie nu face referire la faptele ei de vitejie.Astăzi,la Mărăşeşti,doar Mausoleul Eroilor,proaspăt reabilitat,mai aminteşte de vitejia celor care s-au jertfit pentru ţară.Localitatea în care trăiesc astăzi în jur de 11.000 de suflete e bântuită de sărăcia lucie şi de şomaj.Tot în Mărăşeşti trăieşte o comunitate de 4000 de rromi în cartierul de la marginea orasului numit Modruzeni,iar marea majoritate a acestora sunt asistati social.Locuintele mici,din lut,împrăştiate pe fostul câmp al bătăliilor din primul razboi mondial,au fost legate pe furiş la reţeaua de electricitate.Modruzeniul pare să fi încremenit în timp.Nu are nimic din utilităţile pe care le presupune statutul de oraş:apă curentă,canalizare,străzi asfaltate, etc. Doar târâitul celularelor arată că trăim în 2018.Marea problemă a acestei comunităţi o reprezintă marginalizarea populaţiei rrome de către populaţia majoritară,având în vedere că peste 2000 sunt copii şi tineri până în 30 de ani,iar autorităţile publice locale abordează problematica rromă fără să furnizeze soluții concrete.Atmosfera generală care domneşte peste acest oraş este atât de proastă încât singurele figuri oarecum vesele pe care le întâlneşti pe stradă sunt cele ale copiilor care sunt la o vârstă la care nu realizează greutăţile vieţii.La Mărăşeşti şomajul este în floare,iar Primăria s-a transformat într-un fel de serviciu social care plăteşte doar ajutoare.În procesul de integrare a copiilor romi,şcolile locale şi organizaţia Voluntariat pentru Viaţă au un rol fundamental de promovare a educaţiei interculturale al cărei obiectiv prioritar este promovarea capacităţii de convieţuire constructivă în contextul cultural şi social variat,îndepărtând şi prevenind stereotipuri şi prejudecăţi legate de etnie. O altă problemă importantă a comunităţii o reprezintă gradul redus de implicare a tinerilor în activități de petrecere a timpului liber și în activități de promovare a participarii civice. De aici a pornit totul şi împreună cu 5 tineri din Mărăşeşti ne-am pus ideile la început pe o hârtie şi ne-am propus să facem mai mult pentru interacţiunea tinerilor romi şi neromi din comunitate şi pentru promovarea patrimoniului culturalistoric pe care il deţinem în contextul „Anul Centenarului”. Scopul prezentei propuneri de proiect este de a creşte şansele de integrare socială a persoanelor de etnie romă prin îmbunătăţirea capacităţii de interacţiune a copiilor şi tinerilor romi şi neromi din oraşul Mărăşeşti. Obiective specifice: Să dezvoltăm sentimente de respect în rândul copiilor şi tinerilor din oraşul Mărăşeşti faţă de patrimoniul cultural-istoric local şi naţional prin intermediul metodelor de educaţie nonformală,până la finalul proiectului. Să creştem nivelul de informare a membrilor comunităţii în ceea ce priveşte cultura şi tradiţiile minorităţii rome din oraşul Mărăşeşti, în cele 12 luni de proiect. Să încurajăm implicarea celor 5 tineri participanţi la mobilitatea de solidaritate ca viitori lucrători de tineret, prin expertiza de furnizare a activităţilor adresate copiilor şi tinerilor, obţinută pe parcursul celor 12 luni de mobilitate. Să creștem gradul de solidaritate şi participare socială în rândul celor 5 tineri participanţi la mobilitate şi a peste 900 de copii şi tineri din oraşul Mărăşeşti,până la sfârșitul proiectului.

Comentariile nu sunt permise.